în filmele de groază, forțe, personaje sau evenimente dăunatoare pătrund în viața oamenilor de zi cu zi. Elementele care apar cel mai des în filmele de groază sunt: vampiri, demoni, monștri, criminali în serie, fantome și o mulțime de alte personaje, care inspiră frică.
Primele filme de groază au fost inspirate din personaje și povestiri din literatura clasică: Dracula, Frankenstein, The Mummy, The Wolf Man, The Phantom of the Opera, Dr. Jekyll and Mr. Hyde etc.
Filmele mai moderne, dimpotrivă, sunt inspirate din insecuritațile vieții de după Al Doilea Război Mondial, dând viață a trei sub-genuri diferite, dar legate între ele: groază provocată de personalități malefice, groază provocată de evenimente catastrofale și groază provocată de demoni. Ultimul gen poate fi interpretat ca o modernizare a filmelor clasice, dezvoltând clasica idee a forțelor supranaturale, care aduc oroare în viețile oamenilor.
Multe filme de groază au fost criticate pentru violența și cruzimea lor și pentru proasta lor calitate. Unele filme de groază pot incorpora elemente din alte genuri: science fiction, fantasy, documentary, black comedy și thriller.
Genul filmelor de groaza este aproape la fel de vechi ca și filmul însuși. Ideea forțelor supranaturale apare în numeroase filme mute, create de pionierii filmelor, ca Georges Méličs prin anii 1890, cel mai notabil fiind Casa diavolului din 1896. Alt film notabil este La Caverne maudite (Peștera demonilor). Secolul XX a adus câteva granițe genului, aparând primul film în care aparea un monstru (Quasimodo), bazat pe povestirea lui Victor Hugo: "Notre-Dame de Paris" (publicata în 1831). Filmele despre Quasimodo includ: "Esmeralda" (1906), "The Hunchback" (1909), "The Love of a Hunchback" (1910) și "Notre-Dame de Paris" (1911).
Primele filme de groaza mai lungi au fost facute de germani, prin 1910-1920, care au avut influențe semnificative în filmele de mai târziu de la Hollywood. "The Golem" (1915) al lui Paul Wegener a fost foarte influent, alaturi de Robert Wiene's "The Cabinet of Dr. Caligari" al lui Robert Wiene, care a fost foarte controversat în America. Probabil cel mai important eveniment din acea era a filmului a fost primul film cu vampiri, Nosferatu (1922), de F. W. Murnau o ecranizare neautorizata a romanului lui Bram Stoker, Dracula.
Multe alte filme de la Hollywood au avut teme de groaza, cele mai notabile fiind "The Hunchback of Notre Dame" (1923), și "The Monster" (1925) (în amândoua jucând Lon Chaney, Sr., primul star al filmelor de groaza americane). Cel mai celebru rol al lui a fost cel din "The Phantom of the Opera" (1925), probabil adevaratul predecesor al seriei de filme Universal.
1930-1940
La începutul anilor 1930, producatorii de filme, în special Universal Pictures Co. Inc. au facut genul horror mult mai popular, aducând pe scena mai multe filme gotice de succes ca "Dracula" (1931) sau "The Mummy" (1932), unele împletind filmele science-fiction cu filmele gotice, cum este și "Frankenstein" (1931) al lui James Whale sau "The Invisible Man" (1933). Aceste filme au fost facute ca sa înfioare publicul, dar sa încorporeze și elemente serioase, și au fost influențate de filmele germane din 1920, unii actori construindu-și întregi cariere din acesst gen de filme, de exemplu Boris Karloff și Béla Lugosi.
Filmele horror Universal au continuat cu "The Wolf Man" 1941, care nu a fost primul film cu licantropi, dar cel mai influent. Universal au produs mai multe continuari în seria Frankenstein, ca și filme care privilegiau mai mulți monștrii. În acea vreme Val Lewton producea multe B-pictures pentru RKO Pictures incluzând "Cat People" (1942), "I Walked with a Zombie" (1943) și "The Body Snatcher" (1945).
1950-1960
Datorita schimbarilor radicale care au aparut în știința în anii 1950, tema filmelor s-a mutat de la genul gotic la genul science-fiction. A aparut un val aproape nesfârșit de filme cu buget redus privilegiind tema vizitatorilor de "dincolo": invazii extraterestre și mutații groaznice la oameni și animale. Aceste filme au oferit o oportunitate ampla de exploatare a publicului, ca și filmul 3-D "Percepto", câștigând o audiența din ce în ce mai mare. Alte filme clasice din aceasta perioada includ: "The Thing from Another World" (1951) și "Invasion of the Body Snatchers" (1956) al lui Don Siegel, care trebuiau sa canalizeze paranoia care însoțea Razboiul Rece într-o înfiorare fara sa exploateze evenimentele vremii. Producatorii de filme vor continua sa încorporeze genurile science fiction și de groaza.
În "Psycho" (1960) al lui Alfred Hitchcock subiectul nu era ceva supranatural sau monstruos, ci o ființa umana normala. Alte exemple sunt "Peeping Tom" (Michael Powell, 1960), "Homicidal" (William Castle, 1961), "What Ever Happened to Baby Jane" (Robert Aldrich, 1962), "Hush, Hush, Sweet Charlotte" (Robert Aldrich, 1964), "Pretty Poison" (Noel Black, 1968) și "The Collector" (William Wyler, 1965). Filmele din horror-of-personality continua sa apara cu "The Silence of the Lambs", un exemplu foarte bun. Unele din aceste filme au facut diferența dintre de groaza și filmele thriller sau crime.
1970
Datorita succesului filmelor cu buget scazut și interesului tot mai mare al publicului pentru ocultism , genul a fost remodelat adaugându-se și mai multa violența și scene sexuale, aceste filme fiind numite "A-movies". Filmul Rosemary's Baby (1968), a fost precursorul exploziei de ocultism, care a inclus și The Exorcist (1973) (regizat de William Friedkin și scris de William Peter Blatty, care a scris și romanul, precum și multe alte filme în care diavolul devine raul supranatural.
Copiii demonici și reîncarnarea au devenit subiecte preferate, cum este cazul filmului "Audrey Rose" (Robert Wise, 1977). "Alice, Sweet Alice" (1976) a fost înca un film cu teme catolice din acea vreme, despre o fata asasinata. Alt film cu teme demonice a fost "The Omen" (1976) în care un barbat realizeaza ca fiul lui e Antichristul.
Filmele "The Last House on the Left" (Wes Craven,1972) și "The Texas Chain Saw Massacre" (Tobe Hooper, 1974) au remodelat genul împingându-i limitele pâna la margine. Un alt film notabil este "Halloween" care a dat startul slasher-ului modern, alte filme notabile din acest gen includ Bob Clark's "Black Christmas" (Bob Clark, 1974). În 1975, Steven Spielberg și-a început ascensiunea spre faima cu filmul Jaws.
1980
Cascada interminabila de continuari care a urmat filmele slasher "Halloween", "Friday the 13th" (1980), și slasher-ul supranatural al lui Wes Craven au reprezentat fața populara a filmelor horror din acea vreme. Alt film foarte popular din acea vreme a fost "Creepshow" al lui Stephen King și George A. Romero. Alte filme originale au continuat sa apara, cum ar fi: "Hellraiser" (Clive Barker, 1987) și "Child's Play" (Tom Holland, 1988). Ambele au avut o serie destul de lunga de continuari. Thriller-ul lui Stephen King "The Shining" a fost de asemenea foarte popular. Filmele horror au continuat sa cauzeze controverse ca "Silent Night, Deadly Night" din SUA.
1990
În prima jumatate a acestei perioade, filmele de groaza nu au facut decât sa continue temele din anii '80. Continuarile numeroase pentru "Child's Play" și "Leprechaun" au popularizat foarte mult genul. Filmele slasher "A Nightmare on Elm Street", "Friday the 13th", și "Halloween" au vazut și ele continuari în 1990. "New Nightmare", "In the Mouth of Madness", "The Dark Half" și "Candyman", au fost o mini-mișcare care încerca sa faca legatura între filmul de groaza despre lumea reala și cel despre ficțiune. "Interview With the Vampire" din 1994 a fost de asemenea un film revoluționar.
2000
Începutul anului 2000 nu a adus nimic nou, având o perioada de liniște. În ciuda faptului ca a fusese disponibil de mai mulți ani pe caseta video, relansarea în septembrie 2000 a filmului "Exorcistul" (în engleza The Exorcist) a fost un succes. De asemenea, filme francize ca "Freddy vs. Jason" au fost vizionate în salile de cinematograf. "Final Destination" (2000) a marcat un succes imens, împreuna cu urmarea parților 2 și 3. Au revenit și filmele cu zombii ca "Land of the Dead" (2005), remake-ul "Dawn of the Dead" (2004), comedia "Shaun of the Dead" (2004) și filmul "...Of the Dead". În martie 2000, a fost lansat "Resident Evil", urmat de înca 3 continuari; in 2002 filmul britanic "28 Weeks Later" aducea pe ecran o noua specie de zombi agresivi. Alte filme care și-au început istoria în acești ani sunt "The Grudge" (2004), "The Ring" (2002), "The Others" (2001), "Jeepers Creepers", "Brotherhood of the Wolf" etc.
Au început sa se produca filme ce au la baza moartea violenta sau în suferința, tortura. Cele mai recente filme cu aceste caracteristici sunt "Saw" și "Hostel". În acești ani au avut loc și multe remake-uri ca "The Texas Chainsaw Massacre", "Halloween", "The Hills Have Eyes", "The Last House on the Left" , "The Wolfman". Unele filme, cum sunt "The Ring" (2002) și "The Grudge" (2004) sunt remake-uri dupa filme asiatice.
Stephen Edwin King (n. 21 septembrie 1947) este un autor american celebru prin romanele sale horror, acestea fiind ecranizate aproape în totalitate pe micul sau marele ecran. A scris câteva lucrari sub pseudonimul Richard Bachman.
King a primit în 2003 medalia Fundației Naționale de Carte din SUA pentru o "Contribuție Excepționala la Literatura Americana." Romanele lui King sunt construite de obicei în jurul unui protagonist neremarcabil, de exemplu o familie de clasa mijlocie, un copil, sau de multe ori un scriitor, care sunt implicați în evenimente supranaturale și circumstanțe extraordinare, extinse pe parcursul povestirii. King poseda o cunoaștere profunda a genului horror, fapt evidențiat de volumul sau nonficțiune "Danse Macabre" (Dans macabru), care examineaza titlurile notabile din literatura și cinema-ul horror de-a lungul ultimelor decenii. El a scris câteva titluri și în afara genului horror, inclusiv nuvelele "The Body" (Cadavrul) și "Rita Hayworth and the Shawshank Redemption" (adaptate pe marele ecran sub titlurile "Stand By Me" și "The Shawshank Redemption"), precum și romanele "The Green Mile" (Culoarul Morții, de asemenea ecranizat, cu Tom Hanks în rolul principal), "The Eyes of the Dragon", (Ochii dragonului) și "Hearts in Atlantis" (Suflete Pierdute în Atlantida).
Clive Barker s-a nascut pe data de 5 octombrie 1952, este un autor englez, regizor de film și artist visual, cunoscut atât pentru munca în domeniul fanteziei, cât și în ficțiune horror. Clive Barker s-a nascut în Liverpool, Anglia, este fiul lui Joan Rubie și Leonard Barker.
Barker a ieșit în evidența la mijlocul anilor ’80, cu o serie de poveștiri horror scurte. Este autorul multor romane horror ,ficțiunea sa fiind adoptata în filme, în special în seria Hellraiser. De asemena s-au creat și jocuri dupa ficțiunea sa, cum ar fi: Clive Barker’s Undying si Clive Barker’s Jericho. Printre cele mai representative pelicule ale sale se numara: The Plague, Candyman, The Forbidden, Hellraiser, Book of Blood, Born, and Transmutations.
Howard Phillips Lovecraft (n. 20 august 1890 în Providence, Rhode Island - d. 15 martie 1937, în Providence, Rhode Island), a fost un scriitor american, considerat unul dintre parinții literaturii fantastice a începutului secolului XX.
Primele sale lucrari șlefuite au început sa apara în anul 1917 - "The Tomb" ("Mormântul") și "Dagon" ("Dagon"). Tot în acest timp a început sa își construiasca imensa sa rețea de corespondenți întrucât scrisorile sale lungi, detailate impregnate de stilul sau aparte vor face din el unul dintre cei mai mari scriitori de corespondența ai secolului XX. Printre corespondenții sai figureaza și Forrest J. Ackerman, Robert Bloch și Robert E. Howard.
Mama sa a murit în 1921. La puțin timp dupa aceea, a început sa frecventeze o convenție a jurnaliștilor amatori, unde a cunoscut-o pe Sonia Greene, care era de origine ucraineano - ebraica, și cu câțiva ani mai mare decât Lovecraft, fiind nascuta în 1883. Cei doi s-au casatorit, cu toate ca matușile lui Lovracraft nu erau chiar mulțumite de acest aranjament. Cei doi s-au mutat în Brooklyn, New York, loc pe care autorul îl ura. Astfel, peste câțiva ani cei doi au convenit la un divorț amiabil, urmat de întoarcerea lui Lovecraft în Providence, pentru a locui împreuna cu matușile sale. Perioada întoarcerii în Providence, ultima decada a vieții sale, a fost cea mai prolifica perioada de creație. Atunci a scris aproape toate povestirile sale binecunoscute, publicate în "Weird Tales" și alte reviste, la fel ca și lucrarile mai lungi ca "The Case of Charles Dexter Ward" ("Cazul Charles Dexter Ward") și "At the Mountain of Madness" ("La poalele muntelui nebuniei").
Edgar Allan Poe (n. 19 ianuarie 1809, Boston/Massachusetts - d. 7 octombrie 1849, Baltimore/Maryland), scriitor american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator al genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastica. A dus o viața de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opium și alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenței sale s-au nascut multe dintre creațiile ce aveau sa impuna literaturii universale norme de evaluare estetica necunoscute pâna atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți halucinante, scriitorul a izbutit sa publice multe volume de versuri, de proza, estetica și teorie literara, facând dovada unei forțe de creație extraordinara.
Survival Horror-ul este un subgen al jocurilor action-adventure inspirate din fictiunea horror. Aceste jocuri fac jucatorul vulnerabil, prin suplinirea cu munitie putina si cu un mediu ostil, de cele mai multe ori plin de creaturi grotesti, in care nu se stie niciodata ce este dupa colt.
Printre cele mai cunoscute astfel de jocuri se numara:
Gameplay-ul consta in conducerea echipei Jericho, jucatorul fiind in permanenta unul dintre membrii echipei, acesta transpunandu-si spufletul din membru in membru.
Storyline-ul se petrece in diferite regiuni ale Pamantului, dar si in diferite perioade ale timpului: Desertul Al-Khali (prezent), Al 2-ea Razboi Mondial (1942 d.Hr.), Arabia (1213 d.Hr.), Imperiul Roman (38 d.Hr.) si Sumeria (3000 i.Hr.).
O continuare a jocului shooter, BioShock 2 a fost lansat pe 9 februarie, 2010. Totodata, președintele Take-Two Interactive, Strauss Zelnick, a confirmat planurile de extindere a seriei de jocuri BioShock. Acesta a declarat ca se va produce și un al treilea joc BioShock (BioShock: Infinite) care se va lansa deodata cu filmul ce va fi regizat de Gore Verbinski.
Sequel-ul acestui joc, numit Dead Space 2 a fost lansat pe 25 ianuarie 2011.
In joc exista 3 tabere, una pentru fiecare rasa (Predatori, Alieni si Colonisti), fiecare tabara avand propriu ei fir epic.
Jocul contine arme non-fictionale cum ar fi: pistoale, pusti, mitraliere, dar si arme complet fictionale precum arma cu fascicul de particule. Atmosfera din joc este isnpirata din J-Horror (Horror japonez).
Jocul are numeroase sequel-uri: F.E.A.R. Extraction Point, F.E.A.R. Perseus Mandate, F.E.A.R. Files, F.E.A.R. 2: Project Origin si F.E.A.R. 3, lansat in aprilie, 2010.
Jucatorul preia controlul unuia dintre supravietuitori, avand ca misiune exterminarea oamenilor infectati cu un virus asemanator rabiei care cauzeaza psihoza.
Exista 4 personaje principale in joc: Bill (un veteran din Vietnam), Zoey (o studenta la universitate), Francis (motociclist) si Louis (un contabil).
Resident Evil este un joc survival horror third-person shooter, creat si publicat de Capcom. Seria Resident Evil cuprinde 7 parti, ultima fiind lannsata in 13 martie 2009.
Jucatorul are abilitatea de al controla pe Chris Redfield sau pe Sheva Alomar. Controland aceste personaje jucatorul are misiunea de a distruge inamicii umanoizi numiti "Majini", cuvantul insemnand spirit malefic, in swahili. In partile antrerioare ale seriei Rezident Evil, acesti umanoizi sunt inlocuiti de zombii infestati, in rest gameplay-ul ramane acelasi.
Seria The Darkness a inceput in 2007, bazata pe benzile desenate cu acelasi nume. Sequel-ul primului joc, numit The Darkness 2 abordeaza stilul artistic cel mai apropia de ilustratiile din cartile omonime. Atractia principala a jocului este asa numitul quad wielding, prin intermediul caruia Jackie, personajul principal, va putea manui in aceleasi timp 2 arme de foc, impreuna cu cele 2 tentacule demonice.
 |
 |